Iubirea noastră

Adânc, în mii de ani scăldată,
Din zâmbete de aur adunată,
S-a-mpodobit în tentă roşie-albastră
Iubirea noastră.

Cu sete de cuvinte ne-a-mbătat,
Pe zeci de flori ne-a legănat,
Şi-ntr-un surâs ne-a arătat....
Ce-a adunat.

A luat puţin din cerul plin de stele,
Puţin a luat din lacrimile mele,
Şi o fărâmă din adâncuri.
Din soare? nici n-a stat pe gânduri.
A luat elanul păsării de noapte,
Şi sunetul puternic dintre şoapte
Iar mângâierea caldă, ca de mamă,
Ascunsă-n sân de foc şi de aramă,
Alături sta de-o boabă de pământ
Ş-un cântec o-alinta în gând.

Ne-a arătat apoi un vis străin
Trecut prin veacuri repezi ce tot vin
Mă arde-dulce-n piept şi mă apasă....
Iubirea noastră.