Ascuns de tine

Prin tremur, deznădejdea de-altădată,
Şi prin fior de lacrimă curată
Se-arată caldă, dulce mângâiere,
În luna nopţii plină de tăcere.

Îngenunchiat în faţa vieţii tale
Rugând de vise triste şi fatale,
O rază-ntr-o minune poate spune
Ce-a răsărit şi ce ascuns apune.

De cauţi, răscolind prin trup de fiară
Tu vei găsi durerea...dulce-amară
s-ar închina în faţa ta şi sfinţii
de vei afla dorinţa spartă-a minţii.

Şi va ploua pe reci poteci de toamnă
Cu-n gând hoinar ce nu sti ce te-ndeamnă
Te poartă-n lumi străine şi păgâne
Când soartă-a sorţii vrea să te îngâne.
Şi crezi că te-ndoieşti de ce te-apasă
Nu laşi ce vezi şi nu vezi ce te lasă
Să semeni lacrimi şi s-aduni durere
Când totu-n jur răsună a tăcere.

Prea multe mâini ţin aspru ....foi de frunze,
Sunt prea uscate, ale gurii buze...
Sunt mii de vorbe ce asteaptă zise
De vrei ruine să clădeşti prin vise.